Info

Vima Mica este situata în sud-vestul judetului Maramures si este alcatuita din sapte sate: Vima Mica-resedinta de comuna (situat la o distanta de cca. 68 km. sud-est fata de resedinta judetului, municipiul Baia Mare si la 20 km sud-vest fata de orasul Târgu Lapus, iar în teritoriul administrativ este amplasat în partea central - estica), Vima Mare (situat la 5 km sud de Vima Mica), Peteritea (situat la 4 km nord-est de Vima Mica), Salnita (situat la 5 km vest de Vima Mica), Jugastreni (situat la 6 km sud-vest de Vima Mica), Dealu Corbului (situat la 12,6 km nord-vest fata de resedinta de comuna) si Aspra (situat la 5,5 km nord-vest fata de resedinta de comuna). Comuna Vima Mica se învecineaza cu teritoriul administrativ al orasului Târgu Lapus la nord-est, al comunelor Copalnic Manastur la nord, Coroieni la est si sud-est, Boiu Mare si Somcuta Mare la vest si cu judetul Salaj la sud si vest.

Obiective turistice: 

Biserica de lemn din secolul al XVII-lea.Vima Mica;

Dovada este planul si intrarea de pe latura de sud, încuietorile din lemn, crucile cu inscriptii chirilice, mesele mosilor si traditia. De asemenea, exista o inscriptie pictata în chirilica româneasca pe scândura de sub streasina laturii de sud: ”În anu 1854 sindrilit bisereca paroh popa Stefan fiind si popa Ioan, Roman Gavrila a popii diac, fat Petre Onut si Stoian Elisia Butean diacu si Oros Ioan si eu Gâtu Alexandru anii 1858 mai 24”(ultima data este data însemnarii).

 

Cheile râului Lapus

Râul Lapus traverseaza comuna în partea de nord pe directia est-vest fiind flancat de maluri abrupte ce au format renumitele chei ale Lapusului. Râul are un debit bogat tot timpul anului si are ca afluenti numeroase vai cu ape torentiale si se remarca prezenta a numeroase izvoare de apa potabila. De asemenea râul Lapus ofera posibilitatea de a înota si de a pescui, fiind bogat în multe specii de pesti: scobar, clean, pastrav si altele. Cele doua iesiri principale la râu unde se poate ajunge cu masina sunt cele de la Salnita si Vima Mica dar putem aminti cu un acces auto destul de aproape si cea de la Peteritea.

Gospodărie ţărănească (Dealul-Corbului)

Gospodaria taraneasca avea urmatoarele componente de baza: casa, sura cu grajd si camara (gabanasul). Toate constructiile erau din lemn de stejar si fag si acoperite cu paie; începând cu secolul al XX-lea apar tot mai multe gospodarii acoperite cu sindrila. De cele mai multe ori, casele aveau o mica fundatie de piatra, peretii erau construiti din bârne rotunde în chetori si mai târziu în sehi iar bârnele se încheiau în catei. În interior erau doua încaperi: tinda si camera de locuit. De la mijlocul secolului al al XIX-lea se înmultesc casele cu trei încaperi, cu prispa prevazuta apoi cu stâlpi de pridvor (târnat).

 

TOP-SITEURI - Cele mai vizitate siteuri astaziDirector Web GratuitDirector Promovare Site Online - Promovare GratuitaSEO Romania
portal web avatare saloane download horoscop imobiliare